Roşia Montană a devenit cea mai cunoscută localitate minieră din România, în urma numeroaselor controverse din ultimii ani privinid exploatarea zăcământului de aur de aici, considerat cel mai mare din Europa.
A fost atestată documentar acum 1.889 de ani, fiind cea mai veche localitate minieră din România.
Roşia Montană este locul în care arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba latină și greacă și 50 de tăblițe cerate.
Multe dintre acele descoperiri se pot vizita la Muzeul Mineritului din Roșia Montană.
Cele mai spectaculoase descoperiri au avut loc între 1786 şi 1855, când au fost găsite 25 de tăbliţe cerate. Ele au supraviețuit 1.600 de ani.
În anul 2009, Roșia Montană a intrat în cartea recordurilor, după ce peste 100 de oameni au căutat aur folosind simultan şaitrocul, un instrument tradiţional folosit sute de ani în Apuseni. (Şaitrocul este confecţionat de către localnici şi foloseşte la separarea aurului de minereul sfărâmat).
În apropierea Roşiei Montane se află două formaţiuni geologice unice declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului şi Piatra Despicată, aflate pe Dealul Cârnic la aproximativ 1.000 de metri altitudine.
Cetatea Alburnus Maior se află pe Dealul Cetății în apropierea fostelor exploatări romane și a reprezentat punctul de apărare al localității și ale exploatărilor aurifere.
În centrul localității se află Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial, amplasat în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Are o înălțime de patru metri și este împrejmuit de un gard din plasă de sârmă.
În Roșia Montană se află și câteva lacuri: Tăul Mare, Tăul Cornei, Tăul Brazi și Tăul Țarinii.
Potrivit unei legende, aurul a fost descoperit pentru prima dată de câtre o femeie pe nume Cotroanța care venea cu caprele pe un deal numit Chernic.